Empatizează cu frustrările copiilor tăi

Imaginează-ți scena asta, micuțul tău este pe punctul de a face o criză pentru că nu vrea să plece de la locul de joacă – iar tu ai treburi de făcut acasă.
Empatizând cu copilul tău nu înseamnă că ești de acord ca el să se supere dacă ceva nu este pe placul său – nici vorbă! Empatia te poate ajuta să calmezi situația mai repede și să întărești legătura dintre tine și micuțul tău.
Încearcă asta: Data viitoare când copilul are un moment dificil, apasă pe butonul imaginar „pauză”. Fă un pas înapoi – asta te va ajuta să te detașezi de situație și vei avea câteva momente să îți aduni gândurile. Te poți concentra apoi la copil cu o minte limpede.
Apoi, ascultă ce are de spus copilul – dar nu-i răspunde imediat. Imaginează-ți că ești un detectiv care investighează un caz. Care este motivul real al izbucnirii?
Dacă se încăpățânează mai tare și ajunge să facă o criză, poți empatiza discret dând din cap și bombănind monosilabic „mmm, aha”. Odată ce va vedea că empatizezi cu sentimentele sale (fără să îi permiți să obțină ceea ce vrea!) e posibil să se oprească. Dacă tot este supărat, încearcă să folosești fraze scurte precum „oh, dragule” sau „vai, vai, vai”, înainte să numești sentimentul – spunând: „Observ că te frustrează foarte tare acest lucru.”
Sunt șanse ca până în acest moment să se calmeze, dar dacă nu s-a calmat, reamintește-i că țipetele și strigătele (de exemplu) nu sunt permise și nici nu sunt o metodă de a obține ce vrea. Când își revine, reamintește-i că nu el este problema – ci comportamentul lui! Îl poți învăța strategii de calmare pentru atunci când are nevoie (numără până la 10 înainte de a reacționa sau respiră adânc).
Dă-te înapoi și privește cum empatia ta îl ajută pe micuț să scape de emoția negativă – apoi puteți să reveniți la activități!
Tu ce strategii folosești pentru a gestiona frustrările copilului?